Quiche cu varză de Bruxelles

Vă spun sincer, eu personal nu mă dau în vânt după varza de Bruxelles. Am încercat odată şi nu prea mi-a plăcut gustul ei puternic de cotor de varză. Are un gust specific care parcă predomină prea mult în farfurie. Sunt unele persoane care o iubesc exact aşa cum este ea ca şi în cazul andivelor, unora chiar le place să le simtă aşa amare.
M-am gândit totuşi că trebuie să existe o soluţie ca să se mai atenueze puţin acest gust puternic al verzei de Bruxelles aşa cum se poate elimina şi amăreala andivelor. Nu m-am dat bătută şi după ceva căutări şi discuţii cu persoane native din Belgia am găsit metoda salvatoare.
Am pus-o în aplicare la prepararea acestei tarte şi rezultatul ma uimit de-a binelea.
Am făcut cam aşa… 
Timp: ~1h30min
Porţii: 6
Ingrediente: 500g varză de Bruxelles proaspătă sau congelată, 4 ouă, 200ml lapte, 100g smântână, 1 lingură de făină, 100-150g caşcaval maturat (Parmezan, Pecorino, Vieux Bruges), sare, piper
Aluat:  200ml lapte, 400g făină, 3 linguri ulei, 1 linguriţă drojdie, 1/2 linguriţă sare
Mod de preparare:
Pregătim mai întâi aluatul, frământând ingredientele de mai sus la mână sau la maşina de pâine şi îl lăsăm la dospit în jur de 30min.
Curăţăm apoi varza de Bruxelles îndepărtând frunzele exterioare mai închise la culoare şi tăind cotorul.

Că să scăpăm de gustul acela puternic pe care nu îl agreează toată lumea, ţinem vărzucile în apă rece cu sare timp de 15min. Între timp punem la fiert două oale cu apă. Când apa fierbe, opărim într-una din ele verzele timp de 2min, le scurgem şi le clătim sub jet de apă rece. Le punem apoi în cea de-a doua oală cu apă fierbinte şi le lăsăm să fiarbă la foc potrivit timp de 15-20min.
Dacă folosiţi verze de Bruxelles congelate le opăriţi direct, fără să le decongelaţi sau să le ţineţi în apă cu sare. Le clătiţi şi apoi le fierbeţi.
Pregătim între timp compoziţia omogenizând bine, ouăle, laptele, smântâna, făina, caşcavalul ras (păstrăm 2-3 linguri pentru deasupra), sarea şi piperul.

Ungem o tavă cu unt sau ulei, întindem aluatul şi îl înţepăm cu o furculiţă.

Repartizăm verzele bine scurse peste aluat şi turnăm compoziţia în mod uniform.

Presărăm deasupra restul de caşcaval ras şi coacem în cuptorul încins la 200°C timp de aproximativ 30min.

A ieşit o minune de tartă…

… neaşteptat de gustoasă. Este foarte plăcută la gust şi o recomand cu căldură chiar şi celor care nu adoră gustul verzei de Bruxelles. Preparată astfel, veţi fi uimiţi de rezultate ;)

Poftă mare!

Prăjitură rustică cu dovleac

Asta e o reţetă de prăjitură aşa mai rustică iar compoziţia se poate înlocui şi cu brânză, mere, gem, orice… o bunătate.
Timp: 1h30min
Porţii: 8
Ingrediente: ~1kg pulpă de dovleac (bostan), 150g zahăr, vanilie, 4 linguri ulei, scorţişoară, miez de nucă
Aluatul: 100g unt (sau ulei), 150g zahăr, 1 ou, 1 iaurt mic (125g), 6-8 linguri de apă (sau lapte), 500g făină, 2 linguriţe praf de copt, coajă de lămâie, un praf de sare
Mod de preparare:
Pregătim întâi compoziţia. Iată frumuseţea mea de dovleac ce stătea mândru pe mormanul de nuci aşteptând să fie folosit…

Spălăm dovleacul, îl tăiem în jumătate şi curăţăm miezul cu seminţele.
Seminţele le alegeţi frumos, le spălaţi şi le puneţi la uscat. Le puteţi şi prăji uşor în cuptor. Sunt foarte bune de mâncat, să nu le aruncaţi ;)
Tăiem dovleacul felii şi curăţăm coaja cu un cuţit sau un curăţător de carofi.
Radem apoi pulpa pe răzătoarea mare sau o tăiem cuburi şi o mixăm la roboţel. A doua variantă e muult mai rapidă.

Nu mai rămâne decât să punem pulpa într-o cratiţă încăpătoare împreună cu uleiul, zahărul şi vanilia şi să o călim la foc potrivit până se înmoaie (cam 30min).

Între timp ne ocupăm de aluat.
Amestecăm untul moale cu făina, zahărul, sarea, coaja de lămâie şi praful de copt până obţinem nişte frimituri.

Adăugăm oul, iaurtul şi frământăm. Turnăm căteva linguri de apă sau lapte atât cât e nevoie ca să obţinem un aluat elastic. Nu frământăm prea mult. Acoperim cu o folie şi dăm la frigider.

Între timp pulpa de dovleac ar trebui să fie gata. Adăugăm scorţişoara şi miezul de nucă şi lăsăm să se răcească complet.

Eu am pregătit aluatul şi compoziţia într-o zi şi le-am lăsat la frigider până a doua zi când doar le-am asamblat. E mai uşor să faceţi aşa când aveţi mai multe feluri de mâncare de pregătit.
Am scos aluatul din frigider, l-am împărţit în două părţi inegale şi am întins cu sucitorul două foi. M-am folosit de două folii de plastic ca să nu se lipească aluatul de masa şi să nu mai pun făină în plus.

Am uns o tavă cu unt, am aşezat foaia de aluat mai mare şi am înţepat-o cu o furculiţă. Dăm tava la cuptorul preîncălzit la 180°C şi coacem aluatul timp de 10-15min fără să se coloreze.

Scoatem tava din cuptor, o lăsăm puţin să se răcorească şi aşezăm compoziţia în mod uniform. Aşezăm deasupra cea de-a doua foaie şi coacem în cuptor timp de aproximativ 30min până se rumeneşte.
Iată bunătate de prăjitură rustică cu dovleac tocmai scoasă din cuptor…

Un miros în bucătărie de te înnebuneşte de poftă…
Lăsăm să se răcească complet apoi o porţionăm şi o servim pudrată cu zahăr din belşug.

E bună de zici că nu-i adevărat…

Să aveţi poftă!

Smochine cu brânză albastră şi jambon

Dacă vreodată aveţi poftă de ceva cu totul şi cu totul deosebit, această gustare cu smochine proaspete este exact ce se poate numi o delicatese absolută.
N-ar fi o idee rea nici ca aperitiv pe mesele de sărbători ce se apropie, dacă vreţi să vă surprindeţi invitaţii cu un meniu de 5 stele ;)
Timp: 10min
Porţii: 2-3
Ingrediente: 3 smochine proaspete, 3 linguri de brânză albastră, 3 felii subţiri de jambon crud (Parma sau Serrano), 3 nuci, 1 linguriţă de miere de albine
Mod de preparare:
Spălaţi smochinele, tăiaţi codiţele şi crestaţi-le în 4 cu un cuţit ascuţit.

Umpleţi apoi fiecare smochină cu brânză şi înfăşuraţi-le în câte o felie de jambon. Dacă n-aş fi avut brânză albastră aş fi folosit brânză de burduf. Mi se pare că se apropie cel mai mult la gust ;)

Le aşezaţi apoi frumos pe un platou, împrăştiaţi miez de nucă printre ele şi le stropiţi cu un firicel de miere de albine.

Serviţi cu felii subţiri de pesmet alături de un pahar de vin alb demi-sec sau chiar şampanie.

Să aveţi poftă!

Andive gratinate ca în Belgia ~ Chicons au gratin

Andivele se cultivă şi se consumă intens în Belgia. Sunt aşa numite legume de iarnă, sezonul de recoltare începând la fârşitul lunii octombrie şi până pe la sfârşitul lunii martie.
Preţul şi calitatea lor este cea mai bună în această perioadă aşa că, locuind în Belgia, am profitat de abundenţa lor pentru a pregăti această reţetă tradiţională belgiană de andive gratinate cu jambon.
Este delicioasă, şi vă spun asta fiindcă şi iubitului meu i-a plăcut la nebunie aşa că trebuie să mă credeţi că este extraordinară mâncarea asta ;)
Timp: ~1h30min
Porţii: 2
Ingrediente: 4 andive proaspete, 4 felii de jambon, 200ml lapte, 100ml bere blondă, 1-2 căţei de usturoi, 2 linguri de făină, 75g unt, 200g caşcaval (gouda maturată, emmental, gruyere,…), 1/2 liguriţă zahăr, sare, piper, nucşoară
Mod de preparare:
Spălăm şi curăţăm foile exterioare ale andivelor. Cu vârful cuţitului scobim cotorul ca să eliminăm partea cea mai amară.
Ţinem apoi andivele în apă rece cu sare timp de 10min ca să se elimine toată seva cea amară din ele.

Încingem 25g de unt într-o tigaie încăpătoare şi adăugăm andivele bine scurse împreună cu jumătate de linguriţă de zahăr. Le călim la foc iute pe toate părţile până prind puţin culoare apoi turnăm berea, adăugăm usturoi tocat şi le acoperim cu un capac.

Reducem focul la mediu şi le lăsăm să se înnăbuşească timp de 15min. Le scoatem apoi într-o sită şi le lăsăm să se scurgă bine recuperând tot sosul (~200ml) într-un vas.
Pregătim între timp un sos Bechamel după reţeta de aici folosind: 50g unt, 2 linguri de făină, nucşoară, 200ml de lapte şi ~200ml sos de bere de la andive. Adăugăm la final în sosul obţinut jumătate din caşcavalul ras sau mărunţit la cuţit şi amestecăm bine până se omogenizează. Dacă sosul iese prea gros mai adăugaţi puţin lapte sau bere ;)

Roluim fiecare andivă într-o felie de jambon şi le aşezăm într-o tavă termorezistentă.

Turnăm peste ele sosul Bechamel, presărăm restul de caşcaval, usturoi tocat (opţional) şi coacem în cuptorul preîncălzit la foc mare (210°C) timp de 20min până se rumeneşte deasupra.

La final am obţinut…

… o bunătate!

Poftă mare!

Chifteluţe picante de vinete

Dacă vă treziţi cu o vânătă rătăcită prin frigider (aşa ca mine) şi vă întrebaţi ce să faceţi cu ea, soluţii inventive se găsesc cât ai zice… vânătă…
Păi, ori o faceţi pane, aşa ca pe bostănei, conopidă şi alte neamuri, ori o folosiţi la o musaca şi puneţi mai mulţi cartofi, ori… pregătiţi aceste chifteluţe coapte delicioase care merg cu bere de minune ;)
Timp: ~50min
Portii: ~25 buc
Ingrediente: 1 vânătă, 2 cartofi, 2 fire de ceapă verde sau 1 ceapă uscată sau praz, 1 căţel de usturoi, 1 ou, ~10 linguri de pesmet, 2 linguri parmezan măcinat sau alt tip de brânză/caşcaval uscat, 1 linguriţă amestec de condimente Cajun (nucşoară, boia de ardei, piper, boabe de muştar, chimen, ţelină, ardei iute, cimbru, busuioc, salvie, oregano, pătrunjel), sare, 2 linguri de ulei de măsline
Mod de preparare:
Tocăm la roboţel/maşina de tocat cartofii, ceapa, usturoiul şi vânăta (cu tot cu coajă).

Amestecăm apoi tocătura de legume cu oul, caşcavalul, condimentele, sarea, 4-6 linguri de pesment şi un strop de ulei de măsline.

Trebuie să obţinem o pastă suficient de consistentă cât să fie modelată. Mai adăugaţi puţin pesment dacă e nevoie până obţineţi consistenţa necesară.
Modelăm chifteluţe cu mâinile umezite, le tăvălim prin pesmet şi le aşezăm în tava cuptorului tapetată cu foaie de copt.

Le stropim cu ulei de măsline şi le coacem în cuptorul încins la foc mediu (200°C) timp de 30-35min. Pe la jumătatea timpului le întoarcem pe fiecare în parte.
Puteţi să le prăjiţi în ulei dacă doriţi însă sunt mult mai sănătoase aşa coapte şi gustul e chiar mai bun.

Le servim călduţe sau reci ca aperitiv lângă un pahar de bere ;)

Au ieşit un deliciu cu un gust apetisant, uşor picant, bun tare.

Poftă mare!