Gaufres cu iaurt

Astea sunt cele mai reuşite gaufre pe care le-am făcut până acum. Au ieşit super bune, crocante şi aromate, mmm… un deliciu. Şi unde mai pui că le-am cuplat pe lângă un coşuleţ plin cu fructe proaspete de pădure, ne-am răsfăţat weekendul ăsta ce mai ;)

Timp: ~20min

Porţii: ~26 bucăţi

Ingrediente: 3 iaurturi mici de 125g, 2 linguri de smântână, 2 ouă, 50g unt topit, 120-140g zahăr (sau mai mult), 330g făină, 1 linguriţă praf de copt, coajă rasă de lime (lămâie verde), rom, vanilie

Mod de preparare:

Mixăm ouăle cu zahărul, iaurtul, smântâna şi aromele.

Adăugăm apoi făina amestecată cu praful de copt şi mixăm bine până se încorporează fără cocoloaşe. La urmă turnăm untul topit şi răcit, mai mixăm odată şi gata aluatul. Are o consistenţă puţin mai groasă ca cel de clătite.

Încingem bine aparatul pentru gaufre la 200-210°C (asta dacă aveţi termostat la el) şi îl ungem cu puţin ulei sau unt topit. Eu nu l-am mai uns de data asta fiindcă am observat că oricum nu se lipesc gaufrele de formele de teflon ;)

Punem câte o lingură de compoziţie pe mijlocul fiecărei forme, închidem capacul şi coacem fix 3 minute.

Compoziţia mea pare mai solidă în poză fiindcă am preparat aluatul cu o zi înainte şi l-am păstrat la frigider unde s-a mai întărit.

Nu ridicăm capacul înainte de cele 3 minute ;)

Tadam…

Acum urmează un pas foarte important pentru a obţine gaufrele acelea crocante pe care toată lumea le adoră. Le luăm frumuşel cu o paletă şi le punem pe un grilaj să se răcorească timp de 2-3 minute. Eu folosesc grilajul cuptorului şi aşez gaufrele pe el direct în cuptor. Bineînţeles cuptorul fiind rece şi uşa lăsată deschisă. Dupa câteva minute devin crocante de nu te mai poţi opri din mâncat :P

Însă din păcate nu rămân crocante prea mult timp aşa că serviţi-le repede repede ;)

Combinaţii de servire sunt infinite: cu gem sau dulceaţă, nutella, frişcă, îngheţată, fructe, miere şi nuci, sirop de arţar, dulce de leche… şi eu ştiu ce mai pofteşte fiecare.

Noi ne-am delectat cu varianta nutella + frişcă + fructe de pădure :D iar la vecini a ajuns un platou presărat cu zahăr pudră şi fructe de pădure.

Acum ştiu ce vă trece prin gând: aţi vrea toţi să fiţi vecini cu mine… hihihi :D Din păcate nu mai sunt locuri :P

Hai că vă mai dau să savuraţi mai de-aproape şi coşuleţul cu fructe că e adorabil şi v-am pupat ;)

Pe curând!